Cercetătorul Zamfir Dejeu, de la Institutul „Arhiva de folclor a Academiei Române” Cluj-Napoca, expert etnocoreolog, a cercetat Jocul Fecioresc din Transilvania, l-a inventariat, l-a arhivat, l-a descris cu toate tipurile lui, în funcţie de ritm şi tempo, l-a notat în sistemul Romanotation şi Labanotation şi l-a publicat în volumul Dansuri tradiţionale din Transilvania (Tipologie).
Numeroase instituții publice de cultură și de patrimoniu au inclus printre preocupările lor de cercetare Jocul Fecioresc: Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca, Universitatea Bucureşti, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”- Academia Română, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Centrele Judeţene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Alba, Mureş, Sibiu, Hunedoara.
Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca a organizat conferinţe despre Jocul Fecioresc din Transilvania, iar cercetătorul Zamfir Dejeu a publicat în anuarul Institutului un studiu despre Jocul Fecioresc.
Jocul fecioresc s-a regăsit și în preocupările unor ONG-uri care activează în zona culturală: Asociaţiile folclorice Tradiţii şi Someşul Napoca organizează „Jocul duminical” unde se joacă diferie tipuri de Fecioresc. Asociaţia Culturală „Junii Cetăţii” Rupea – judeţul Braşov, Fundaţia Culturală ETHNIKA – Lopadea Nouă – judeţul Alba, organizează, de asemenea, cursuri de dans tradițional, în care include și Jocul Fecioresc.
