a
Lorem ipsum dolor sit amet, consecte adipi. Suspendisse ultrices hendrerit a vitae vel a sodales. Ac lectus vel risus suscipit sit amet hendrerit a venenatis.
12, Some Streeet, 12550 New York, USA
(+44) 871.075.0336
silverscreen@edge-themes.com
Links
Follow Us
 

UNESCO

Jocul Fecioresc a fost inclus la 2 decembrie 2015 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii – UNESCO, sub denumirea “Lad’s dance”, recunoscut ca fiind o expresie a identităţii sociale şi locale, precum şi un mediu al comunicării interculturale într-o regiune multietnică, transmis neformal, practicat la ocazii festive, precum şi formal în cadrul grupurilor de dans organizate, potrivit www.unesco.org.

Demersurile pentru ca Jocul Fecioresc să fie inclus în patrimoniul UNESCO au început în 2013, la iniţiativa cercetătorului ştiinţific Zamfir Dejeu, membru în Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Naţional Imaterial.

Documentul care stă la baza Listei Reprezentative a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO este Convenţia pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, adoptată de UNESCO în 2003 şi acceptată de România prin Legea nr. 410/2005, care are ca scop protejarea şi valorificarea expresiilor patrimoniului cultural imaterial ale comunităţilor, grupurilor şi indivizilor de pe întreaga planetă.

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit Convenţiei (astăzi fiind recunoscută drept Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii) şi conţine în prezent un număr impresionant de elemente, înscrise prin decizia Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Până la momentul includerii, în 2015, a Jocului Fecioresc, România avea înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii patru elemente: ritualul căluşului (2008); doina (2009); ceramica de Horezu (2012); colindatul de ceată – dosar comun cu Republica Moldova (2013).

Ulterior succesului din 2015, țara noastră a mai înscris pe Lista Reprezentativă meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) – dosar comun cu Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova (2017).